S.1 Ep.4

Ci mai e vechi pe net zilele astea?

 

     Candva omul era fiinta sociala: inventa mereu cate un motiv pentru a iesi la bere cu prietenii (vorba aceea – “Buna-i painea, nu-i ca ceapa/ Dar nici berea nu-i ca apa”), canta impreuna cu gasca la cimpoi, mandolina, muzicuta si uneori, de nevoie, la fluierul piciorului, arunca o minge si fugea alaturi de ceilalti dupa ea, iar munca in echipa presupunea interactiunea directa, nu transferul de biti.

Ca o concluzie, afara (in lumea reala) fiecare individ isi doreste sa apartina unui “clan” cat mai puternic, unei comunitati cat mai importante. Transpunem acum aceasta dorinta in planul virtual.

Sa vedem ce iese: hi5, MySpace, Facebook, Twitter, LinkedIn, Ikonect, Tagged, Yahoo Groups… ne-am plictisit. Alegem “aleator” una dintre cele mai nefolositoare retele: hi-cinciul. Pur intamplator acest “clan” este pe prima pozitie in tara noastra (“Cine e pe primul loc? Cine e pe primul loc?”), desi la nivel mondial ar putea fi doar un user Facebook.

Imaginati-va o piata imensa in care fiecare utilizator are taraba lui si “se vinde”: masculul feroce transpirat (uns cu ulei:))), fotografii dezinhibati (ne fac poze cu posteriorul lor paros), nobilii de maidan (pozeaza in sufragerie purtand haina buna de blana a mamei), diva celulitoasa (focoasa pentru ca aduce mult a foca) si exemplele pot continua, dar am preferat sa lasam imaginile de mai jos sa vorbeasca.

 

     

 

 

 

 

 

 

 

 

Asadar nu conteaza continutul cat timp ambalajul este bine “colorat”. Cu alte cuvinte aici este cel mai bun loc in care te poti da mare cu tot ce n-ai… Asa ca hi5 de aici!

            Exista si aspecte pozitive ale retelelor sociale. Putem primi informatii utile intr-un timp foarte scurt, putem gasi persoane din acelasi domeniu profesional cu noi sau…nevasta. Nu vrem sa pierdem toata ziua, astfel ca a venit momentul sa dam log out!

Oare suntem multi cei care ne facem conturi pentru ca e la moda si apoi asteptam sa vedem ce se intampla?… Si apoi? Pai si apoi… NIMIC.

           Dupa discutia pe mess cu amicul aflat in aceeasi camera si vanatoarea splendorilor de pe hi5 ne-am intrebat ce sa mai facem. Nestiind raspunsul am apelat la cel mai “destept” prieten. Il cheama “Google”, are 11 anisori si raspunde zilnic la milioane de intrebari. Totusi noi l-am inchis cu una: “Eu cu cine votez?”, replica cetateanului turmentat din Caragiale. A returnat 953.000 de rezultate in 0,35 secunde, dar niciun raspuns.

Google sare-n ajutor,

Daca neuronii-ti mor;

Dar si Google-ul tampeste,

Pe cel care nu gandeste.

            Cum oare se descurcau oamenii I.G.? (Inainte de Google)

Scenariu “apocaliptic”: incercati sa traiti o luna fara Google. Cum ar fi viata fara “el”? Nu stim!!!, nu avem unde sa cautam…  

           Tovarasul nostru poate fi si amuzant. Pentru cei care nu au incercat inca asta, scrieti acum pe Google “google Chuck Norris” si apasati butonul “Ma simt norocos”. De asemenea puteti scrie “french military victories” si apasati din nou “Ma simt norocos”.

            Si pentru ca toate cartile din biblioteca si Google la un loc nu sunt de ajuns, pe net exista si o enciclopedie virtuala: Wikipedia. In traducere, WIKI inseamna “What I Know Is” adica “ceea ce stiu este”. Din pacate, ceea ce stiu eu nu este mereu corect. Wikipedia este un site de tip open source, unde orice persoana poate adauga un articol.

            Deci ci chi wiki?

PS: Pentru a va spama cu sufletul impacat, atunci cand apare cate un episod nou, dati-ne un mail gol la cichitine@yahoo.com

 

- Cichi caine -